TRADUCĂTÓR, -OÁRE s. m. f. cel care traduce un text dintr-o limbă în alta. (după fr. traducteur) Vezi definitia »

topór (-oáre), s. n. – Bardă, secure. – Mr. tăpor, tupor. Sl. toporŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 49; Cihac, II, 417; Conev 66), cf. bg., slov., rut., rus., pol., mag. topor; pare a fi cuvînt oriental, cf. tc. teber. – Der. toporan, s. m. (înv., ostaș înarmat cu topor); toporaș, s. m. (violetă, Viola odorata, V. hirta, V. Jooi; plante, Tagetes patula, Delphinium consolida, Aquilegia vulgaris); toporășiu, adj. (violet, de culoarea toporașului); toporișcă, s. f. (teslă); toporiște (var. toporîște, mr. tăpăriște), s. f. (coadă de topor), din sl. (bg., rus.) toporište. Țig. sp. tober „topor” (Besses 159) ar putea proveni din rom. sau din tc. Vezi definitia »

lucrator cu drujba Vezi definitia »

prefușór, prefușóri, s.m. (reg.) plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu flori mici alburii; papanaș. Vezi definitia »

REVIGORATÓR, -OÁRE, revigoratori, -oare, adj. (Franțuzism) Înviorător. – Revigora + suf. -tor. Vezi definitia »