CALÓTĂ s. f. 1. fiecare dintre cele două părți ale unei sfere, obținute prin secționarea acesteia cu un plan. ♦ ~ craniană = partea superioară a cutiei craniene; ~ glaciară = masă de gheață care acoperă regiunile polare sau părțile superioare ale munților foarte înalți; inlandsis. 2. parte a unei pălării care acoperă capul. ◊ tichie (pe creștetul capului). 3. partea superioară a unei cupole semisferice, a unei excavații; boltă de tunel. ◊ partea superioară a unei turele. ◊ piesă metalică de formă emisferică. (< fr. calotte) Vezi definitia »

VORTICÉLĂ s. f. protozoar ciliat de apă dulce, fixat pe pietre sau pe plante dintr-un peduncul retractil. (< fr. vorticelle) Vezi definitia »

bluzíță s. f., g.-d. art. bluzíței; pl. bluzíțe Vezi definitia »

SALICILÍNĂ s. f. Substanță medicamentoasă extrasă din scoarța de salcie¹ cu însușiri febrifuge și antireumatice. – Cf. germ. Salizin. Vezi definitia »

MIELOBLASTÓZĂ s. f. formă de leucemie acută caracterizată prin proliferarea mieloblastelor. (< fr. myéloblastose) Vezi definitia »