PSIHIATRÍE s. f. ramură a medicinei care studiază bolile psihice, în scopul tratării și prevenirii lor. (< fr. psychiatrie) Vezi definitia »

țovíe s.f. (reg.) borhot, rămășiță de la fiertul rachiului de cereale. Vezi definitia »

GRAVITAȚIE s. f. ForțĂ? de atracție reciprocĂ? a tuturor corpurilor, dependentĂ? de masa acestora; atracția universalĂ?. o câmp de ~ = spațiul în care un corp își exercitĂ? forța de gravitație asupra altor corpuri. -Din fr. Gravitation, lat. Gravitatio Vezi definitia »

INERVÁȚIE s.f. 1. Distribuție a nervilor într-un organ sau țesut; inervare. ♦ Rețeaua de nervi dintr-un țesut sau organ. 2. Activitate fiziologică caracteristică nervilor. [Gen. -iei, var. inervațiune s.f. / cf. fr. innervation]. Vezi definitia »

PARAMUZÍE s.f. (Med.) Tulburare a posibilității de a reproduce tonuri muzicale. [Gen. -iei. / < fr. paramusie, cf. gr. para – lângă, mousa – muzică]. Vezi definitia »