Definita cuvantului izolant
IZOLÁNT, -Ă, izolanți, -te, adj. 1. (Adesea substantivat, m.) Care izolează (2), care are proprietatea de a izola. 2. (În sintagma) Limbă izolantă = limbă care nu are afixe și în care raportul dintre cuvinte este determinat de ordinea cuvintelor, de accent etc. – Din fr. isolant.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu izolant
DECREMÉNT s. n. (mat.) diminuare a valorii unei cantități variabile. ♦ (fiz.) ~ logaritmic = caracteristică cantitativă a vitezei de amortizare a unui fenomen oscilatoriu. (< fr. décrément) Vezi definitia »
ELECTROLUMINESCÉNT, -Ă adj. Datorat electroluminescenței. [< fr. électroluminescent]. Vezi definitia »
SEMITIZÁNT, -Ă s. m. f. semitist. (< fr. sémitisant) Vezi definitia »
diamánt (diamánte), s. n. – Piatră prețioasă, varietate cristalină de carbon. – Var. ad(i)amant, adimant, ghimant. Mr. diamantă, ğamande, megl. diaman. Ngr. διαμάντι; var., influențată de mag. gyémánt (Tiktin). Sec. XVII. – Der. diamanticale, s. f. (bijuterii, podoabe, diamante), din ngr. διαμαντιϰά (Tiktin; Gáldi 170); diamantin, adj. (strălucitor ca diamantul). Vezi definitia »
PRETENDÁNT, -Ă s.m. și f. v. pretendent. Vezi definitia »