HETEROGINÍSM s. n. condiție ca femelele unei populații (albine, furnici) să fie mai puțin uniforme morfologic decât masculii din aceeași specie. (< fr. hétérogynisme) Vezi definitia »

GHERÍSM s. n. concepție a lui C. Dobrogeanu-Gherea, care a susținut în teoretizările sale condiționarea socială a artei și efectul ei social, anticipând și conceptul de „critică creatoare”. (< Gherea + -ism) Vezi definitia »

HELIADÍSM s. n. atitudine creatoare în cultura și literatura română modernă, caracterizată prin dinamism și spirit novator, enciclopedic, renascentist, prin spirit polemic și incisivitate. (< Heliade + -ism) Vezi definitia »

NEOROMANTÍSM s. n. 1. curent în literatura modernă universală de la începutul sec. XX, apărut ca o reacție împotriva naturalismului. 2. tendință artistică modernă care se inspiră din romantism. 3. direcție în filosofie care, păstrând cadrul teoretic al romantismului, anunță existențialismul și neospiritualismul. (< fr. néo-romantisme) Vezi definitia »

BINOMINALÍSM s. n. sistemul nomenclaturii binare. (< fr. binominalisme) Vezi definitia »