INHIBIȚIÚNE s.f. v. inhibiție. Vezi definitia »

RECONVENȚIÚNE, reconvențiuni, s. f. (Jur.) Cerere reconvențională. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. reconvention. Vezi definitia »

DEVOLUȚIÚNE, devoluțiuni, s. f. (În sintagma) Devoluțiune succesorală = transmitere a unei averi la moștenitori. – Din fr. dévolution. Vezi definitia »

a i se pune (cuiva) pata expr. 1. a avea o idee fixă; a urmări cu încăpățînare un scop. 2. a se enerva; a face o criză de furie / de nervi. Vezi definitia »

ANTIFRICȚIÚNE s. f. aliaj pe bază de antimoniu, folosit la cuzineți pentru a reduce frecarea. (< fr. antifriction) Vezi definitia »