Definita cuvantului îmbelșugare
ÎMBELȘUGÁRE s. f. Belșug; abundență, îndestulare. [Var.: (reg.) îmbielșugáre s. f.] – V. îmbelșuga.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu îmbelșugare
AMPLIFICÁRE s.f. Acțiunea de a amplifica și rezultatul ei; mărire, dezvoltare, lărgire; amplificație. [< amplifica]. Vezi definitia »
AMPLOÁRE s. f. Însușirea de a fi amplu. – Din fr. ampleur. Vezi definitia »
INDEXÁRE, indexări, s. f. Acțiunea de a indexa și rezultatul ei. – V. indexa. Vezi definitia »
EȘALONÁRE, eșalonări, s. f. Acțiunea de a eșalona și rezultatul ei. – V. eșalona. Vezi definitia »
Stare patologică caracterizată prin slăbirea vederii, cauzată de o boală, de bătrânețe sau de excese. Vezi definitia »