Definita cuvantului îmbinare
ÎMBINÁRE, îmbinări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) îmbina și rezultatul ei; unire într-un tot; împreunare, împletire, îngemănare. ♦ (Concr.) Ansamblu rezultat în urma unirii, împreunării sau asocierii mai multor elemente. 2. Loc unde se realizează o îmbinare (1). – V. îmbina.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu îmbinare
oglăsuíre, oglăsuíri, s.f. (înv.) exclamație. Vezi definitia »
FRITÁRE s. f. (metal.) calcinare a minereurilor; fritaj. (< frita) Vezi definitia »
RĂPÚNERE s. f. (Pop.) Acțiunea de a (se) răpune și rezultatul ei; pieire, moarte; înfrângere, doborâre. – V. răpune. Vezi definitia »
SACRALIZÁRE2 s.f. (Med.) Sacralizație. [După fr. sacralisation]. Vezi definitia »
CHEIROPTÉRE s.n.pl. Ordin de mamifere care au aripi membranoase; (la sg.) mamifer din acest ordin. [Var. chiroptere s.n.pl., sg. cheiropter. / < fr. chéiroptères, cf. gr. cheir – mână, pteron – aripă]. Vezi definitia »