Definita cuvantului împuternicire
ÎMPUTERNICÍRE, împuterniciri, s. f. 1. Acțiunea de a împuternici și rezultatul ei. ♦ (Jur.) Mandat, procură. 2. (Rar) Întărire, fortificare. ♦ Intensificare. – V. împuternici.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu împuternicire
MICROZOÁRE s.n.pl. Încrengătură de animale de apă, vizibile numai la microscop; (la sg.) animal din această încrengătură. [Pron. -zo-a-, sg. microzoar. / < fr. microzoaires, cf. gr. mikros – mic, zoon – animal]. Vezi definitia »
REARBITRÁRE, rearbitrări, s. f. Acțiunea de a rearbitra. [Pr.: re-ar-] – V. rearbitra. Vezi definitia »
CAMBRÁRE, cambrări, s. f. Acțiunea de a (se) cambra și rezultatul ei. – V. cambra. Vezi definitia »
SESIZÁRE s.f. Acțiunea de a sesiza și rezultatul ei. [Var. sezisare s.f. / < sesiza]. Vezi definitia »
DEGAJÁRE, degajări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) degaja și rezultatul ei; răspândire, exalare; eliberare de o sarcină, de un obstacol. ♦ Libertate în mișcări, în comportare; nonșalanță. 2. Operație de îndepărtare a unei porțiuni de material de pe o piesă, de pe un teren etc. în vederea unei operații ulterioare. ◊ Unghi de degajare = unghi pe care îl formează fața de așchiere a unei unelte de tăiat cu planul perpendicular pe suprafața pe care o prelucrează. 3. (Concr.) Canelură circulară realizată prin așchiere la exteriorul sau în interiorul unei piese cilindrice. – V. degaja. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z