CER(A)-, -CÉR elem. cherat(o)-. Vezi definitia »

PERFORÁ vb. I. tr. a găuri, a străpunge. ◊ (fig.) a pătrunde. II. refl. (med.; despre organe, țesuturi) a căpăta un orificiu în urma unui proces patologic. (< fr. perforer) Vezi definitia »

REGENERÁ vb. I. tr., refl. a (se) înnoi. II. refl. (despre țesuturi, organe) a se reface. III. tr. (tehn.) a readuce în condiții de folosire un material uzat. (< fr. régénérer, lat. regenerare) Vezi definitia »

încăibărá (-réz, încăibărát), vb. – 1. A apuca, a prinde, a înșfăca. – 2. (Refl.) A ajunge la păruială, a se lua la bătaie. – Var. îngăibăra, îmbăibăra, îngăidăra, încărăba. Origine obscură. Pare să fie rezultat de la încăiera încrucișat cu carabă (cf. ultima var.), sau mai probabil cu un suf. expresiv -ura, cf. încheibăra. Nu pare posibilă explicația lui Pușcariu, Dacor., III, 671 (cf. REW 1790 și DAR), care pleca de la un lat. *incaviolāre „a închide în colivie”. Scriban admite o încrucișare a lui încăiera cu cherba. Vezi definitia »

jighirá vb. I (reg.) a scurma cu ceva în spuza focului. Vezi definitia »