Definita cuvantului alcătuială
ALCĂTUIÁLĂ, alcătuieli, s. f. Alcătuire; (concr.) ceea ce este alcătuit, înjghebat. [Pr.: -tu-ia-] – Alcătui1 + suf. -eală.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu alcătuială
BACÁNTĂ, bacante, s. f. (La romani) Preoteasă a zeului Bachus; menadă. ◊ Fiecare dintre însoțitoarele zeului Bachus. ◊ Fig. Femeie destrăbălată. – Din fr. bacchante. Vezi definitia »
strămătúșă, strămătúși, s.f. (înv. și reg.) sora tatălui sau a mamei bunicului sau bunicii; sora bunicului sau a bunicii. Vezi definitia »
UNISONÁNȚĂ s. f. îmbinare armonioasă a mai multor sunete; acord. (< fr. unissonance) Vezi definitia »
STOMÁTĂ, stomate, s. f. Formație epidermică vegetală alcătuită din două celule între care se află o deschidere, servind la schimbul de gaze dintre plantă și mediu și la eliminarea apei din plantă. – Din fr. stomate. Vezi definitia »
ANEMOFÍTĂ s. f. plantă anemofilă. (< fr. anémophyte) Vezi definitia »