Definita cuvantului încâlcire
ÎNCÂLCÍRE, încâlciri, s. f. Acțiunea de a (se) încâlci și rezultatul ei; încurcătură; încâlceală, încâlcitură. – V. încâlci.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu încâlcire
FRANJURÁRE s. f. v. franjura [DOOM 2] Vezi definitia »
NONCOMUNICÁRE s. f. lipsă de comunicare. (după engl. noncommunicating) Vezi definitia »
PLĂNUÍRE, plănuiri, s. f. Acțiunea de a plănui și rezultatul ei. – V. plănui. Vezi definitia »
EJECTÁRE s.f. Acțiunea de a ejecta; ejecție. ♦ Scoatere afară automată a tuburilor cartușelor trase dintr-o armă. ♦ Aruncare afară a cabinei sau a scaunului pilotului în caz de pericol de prăbușire a unui avion foarte rapid. [< ejecta]. Vezi definitia »
MARGINALIZÁRE, marginalizări, s. f. Acțiunea de a marginaliza și rezultatul ei. – V. marginaliza. Vezi definitia »