Definita cuvantului încântare
ÎNCÂNTÁRE, (2) încântări, s. f. 1. Starea celui încântat; sentiment de bucurie, de mulțumire, de entuziasm, de satisfacție; farmec, vrajă. 2. (Concr.) Aspect, fapt, lucru care produce o vie plăcere. – V. încânta.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu încântare
EVITÁRE s.f. Acțiunea de a evita. [< evita]. Vezi definitia »
DEPONTÁRE s.f. Acțiunea de a deponta. [< deponta]. Vezi definitia »
REALIZÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) realiza. 2. lucru realizat. ◊ creație, operă de artă, științifică etc. 3. reușită, succes. (< realiza) Vezi definitia »
CURARIZÁRE s. f. Administrare de curara la animalele folosite pentru experiență sau ca tratament la om în caz de convulsii, în tetanos, spasme laringiene etc. – Din curara. Vezi definitia »
DEPALATALIZÁRE s.f. Pierdere totală sau parțială a caracterului palatal al unei consoane care se află înaintea lui e sau i. [< depalataliza]. Vezi definitia »