Definita cuvantului începător
ÎNCEPĂTÓR, -OÁRE, începători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care începe; inițial. 2. S. m. și f. Persoană care se inițiază lucrând într-un domeniu de activitate oarecare; novice. 3. S. m. și f. (Rar) Persoană care inițiază ceva; inițiator. – Începe + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu începător
EXPLODÓR s. n. explozor (< engl. exploder) Vezi definitia »
ANEMOZOOCÓR, -Ă adj. (despre semințe, fructe, spori) răspândit prin intermediul vântului și animalelor. (< fr. anémozoochore) Vezi definitia »
RABATÓR s.n. Organ al unor mașini agricole care apleacă plantele spre aparatul de tăiere. [Cf. fr. rabattoir]. Vezi definitia »
TRANSDUCTÓR, transductoare, s. n. (Tehn.) Dispozitiv care primește energie de o anumită formă și o convertește într-o altă formă de energie. – Din fr. transducteur. Vezi definitia »
ROTUNJÓR, -OÁRĂ, rotunjori, -oare, adj., s. f. pl. 1. Adj. Diminutiv al lui rotund. 2. S. f. pl. Mică plantă erbacee cu frunze lungi, lucitoare și flori roșii-purpurii, dispuse într-un capitul mic situat în vârful tulpinii, care crește prin pădurile și pășunile din regiunea alpină și subalpină (Homogyne alpina). [Var.: rotungiór, -oáră adj.] – Rotund + suf. -ior. Vezi definitia »