Definita cuvantului început
ÎNCEPÚT, începuturi, s. n. 1. Faptul de a (se) începe; începere. 2. Punct de plecare, moment inițial; parte care începe sau cu care se începe ceva. ◊ Loc. adv. De la (bun) început = din primele momente, din capul locului. De la (sau pe la, dintru ori întru) început = în (sau din) momentul inițial; din capul locului, din prima clipă. 3. (Înv.) Obârșie, origine, începătură. – V. începe.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu început
BRUT, -Ă, bruți, -te, adj. 1. Care se găsește în stare naturală, încă neprelucrat; care nu a fost încă transformat în produs finit. 2. (Despre greutatea mărfurilor) Care este socotit împreună cu ambalajul, vasul etc. în care se află, din care nu s-a scăzut daraua; (despre un venit) care a fost socotit împreună cu cheltuielile, impozitele etc. aferente. – Din lat. brutus, fr. brut. Vezi definitia »
TERAPEÚT s.m. Medic specialist în terapeutică. [Pron. -pe-ut. / < fr. thérapeute]. Vezi definitia »
salut Vezi definitia »
ȘUT1 s. n. durata zilei de muncă în mină, schimb; normă a unui miner într-un schimb. (< germ. Schicht) Vezi definitia »
HIDROTERAPEÚT s. m. specialist în hidroterapie. (< fr. hydrothérapeute) Vezi definitia »