Definita cuvantului încercare
ÎNCERCÁRE, încercări, s. f. 1. Acțiunea de a încerca și rezultatul ei; verificare, probă. 2. Tentativă; străduință, silință. 3. (La jocul de rugbi) Așezare a mingii cu mâna în terenul de țintă al echipei adverse; punctele obținute în urma acestei acțiuni; eseu. 4. Lucrare (literară) de debut. ♦ (Rar) Eseu (literar sau științific). 5. Necaz, suferință. primejdie; dificultate pe care o îndură cineva. 6. (Înv.) Experiență practică; cunoaștere. – V. încerca.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu încercare
DECALOTÁRE s.f. (Med.) Acțiunea de a decalota. [< decalota]. Vezi definitia »
SFEROIDIZÁRE s.f. Fenomen fizico-chimic care are loc în timpul maleabilizării fontei cu precipitarea grafitului sub forme sferoidale. [Pron. -ro-i-. / după fr. sphéroïdisation]. Vezi definitia »
MEDITÁRE, meditări, s. f. Faptul de a medita; meditație. – V. medita. Vezi definitia »
UNDULÁRE s.f. v. ondulare. Vezi definitia »
ADĂPOSTÍRE s. f. Acțiunea de a (se) adăposti și rezultatul ei. – V. adăposti. Vezi definitia »