Definita cuvantului încercare
ÎNCERCÁRE, încercări, s. f. 1. Acțiunea de a încerca și rezultatul ei; verificare, probă. 2. Tentativă; străduință, silință. 3. (La jocul de rugbi) Așezare a mingii cu mâna în terenul de țintă al echipei adverse; punctele obținute în urma acestei acțiuni; eseu. 4. Lucrare (literară) de debut. ♦ (Rar) Eseu (literar sau științific). 5. Necaz, suferință. primejdie; dificultate pe care o îndură cineva. 6. (Înv.) Experiență practică; cunoaștere. – V. încerca.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu încercare
pentru zile negre (pop. – d. economii) pentru situații imprevizibile, pentru momente grele. Vezi definitia »
CONGESTIONÁRE, congestionări, s. f. Acțiunea de a se congestiona și rezultatul ei. [Pr.: -ti-o-] – V. congestiona. Vezi definitia »
CLĂDÍRE, clădiri, s. f. 1. Acțiunea de a clădi. 2. (Concr.) Construcție înălțată la suprafața pământului și care servește la adăpostirea unor oameni, unor animale, unor obiecte și instalații etc. – V. clădi. Vezi definitia »
PROPOVEDUÍRE s. f. v. PROPOVEDUI. [DLRM] Vezi definitia »
OCRATÁRE s. f. procedeu de tratare a betonului cu tetrafluorură de siliciu, pentru a-l face mai rezistent la acizi. (după fr. ocratation) Vezi definitia »