Definita cuvantului închide
ÎNCHÍDE, închíd, vb. III. 1. Tranz. A mișca (din balamale) o ușă, o fereastră, un capac etc. pentru a acoperi deschizătura corespunzătoare. ♦ A încuia cu cheia, cu zăvorul. ♦ A acoperi, a astupa deschizătura unui spațiu, a unei încăperi. 2. Tranz. A apropia, a strânge marginile (sau părțile componente ale) unui obiect pentru a nu mai fi desfăcute, deschise. ◊ Expr. A închide paranteza = a) a pune, în scris, partea a doua a semnului parantezei la locul cuvenit; b) a termina o digresiune introdusă în cursul unei comunicări. A închide mâna = a strânge degetele, făcând mâna pumn. A închide gura = a apropia buzele și fălcile una de alta; a nu mai vorbi. A închide (cuiva) gura = a face (pe cineva) să tacă, a pune capăt obiecțiilor sau protestelor (cuiva). A închide ochii = a) a coborî pleoapele, acoperind globii oculari; b) a se preface că nu observă ceva; a trece cu vederea; c) (de obicei în construcții negative) a dormi; d) a muri. A închide (cuiva) ochii = a fi lângă cineva în clipa morții. (Refl.) A i se închide ochii = a fi foarte obosit. ♦ Refl. (Despre răni) A se cicatriza. 3. Tranz. A întrerupe, potrivit orarului stabilit, activitatea unei instituții, a unei întreprinderi, a unui local; p. ext. a suspenda activitatea, a desființa. 4. Tranz. A încheia o acțiune, a-i pune capăt. ♦ A opri funcționarea unui mecanism, a unui aparat, a unui circuit etc. 5. Tranz. A izola o ființă într-un spațiu închis, îngrădit; a băga la închisoare; fig. a ține departe de lume. ♦ Refl. A se retrage, a se izola. ♦ Fig. A conține, a cuprinde ceva. 6. Tranz. A îngrădi, a împrejmui o curte, un teren etc. spre a delimita sau spre a opri accesul. ♦ A bara o cale de comunicație; a opri, a împiedica trecerea. ♦ Refl. (Despre drumuri) A ajunge la un punct de unde nu mai poate continua, a se înfunda. 7. Refl. (Despre cer, p. ext. despre vreme) A se întuneca, a se înnora. ♦ (Despre obiecte colorate, p. ext. despre culori) A căpăta o nuanță mai întunecată. – Lat. includere.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu închide
ELATERÍDE s. n. pl. familie de coleoptere cu corp alungit și scorțos, cu larve fitofage. (< fr. elatéridés) Vezi definitia »
stréde (strédie), s.f. sg. 1. (înv. și reg.) miere care se scurge de la sine din fagure; ravac. 2. (înv. și reg.) fagure de miere. 3. (reg.) ceară sde albine. 4. (înv.; în forma: strighe) substanță rășinoasă dulce, secretată de unele plante sau arbori; suc dulce. 5. (reg.) drojdie de vin uscată. Vezi definitia »
ANATÍDE s. f. pl. familie de păsări palmipede: rața; anseride. (< fr. anatidés) Vezi definitia »
divíde (divíd, -ís), vb. – A împărți, a diviza. Lat. dividere (sec. XIX). Mai puțin folosit decît dubletul diviza, vb., din fr. diviser.Der. dividend, s. n., din fr. dividende, germ. Dividenden; indivis, adj.; divizibil, adj.; indivizibil, adj.; divizibilitate, s. f.; divizi(un)e, s. f.; divizionar, adj.; divizor, s. n.; subdivizi(un)e, s. f., din fr. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z