Definita cuvantului încolăcire
ÎNCOLĂCÍRE, încolăciri, s. f. Acțiunea de a (se) încolăci și rezultatul ei; înfășurare, încolăceală, încolăcitură. – V. încolăci.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu încolăcire
stimáre, stimări, s.f. (înv.) apreciere, cinstire, prețuire, respectare. Vezi definitia »
BÂJBÂÍRE, bâjbâiri, s. f. Bâjbâială. – V. bâjbâi. Vezi definitia »
BOMBARDÁRE s.f. Acțiunea de a bombarda și rezultatul ei. [< bombarda]. Vezi definitia »
AMBALÁRE s.f. Acțiunea de a (se) ambala; (spec.) împachetare. [< ambala]. Vezi definitia »
recoreláre s. f., g.-d. art. recorelắrii; pl. recorelắri Vezi definitia »