Definita cuvantului îndestulător
ÎNDESTULĂTÓR, -OÁRE, îndestulători, -oare, adj. Care este în cantitate suficientă; care îndestulează, satisface. ♦ (Adverbial) Îndeajuns. – Îndestula + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu îndestulător
NECONVINGĂTÓR, -OÁRE, neconvingători, -oare, adj. Care nu are putere de convingere. – Ne- + convingător. Vezi definitia »
COMANDÓR s.m. (În trecut) 1. Grad de ofițer în aviație și marină, corespunzând gradului de colonel din armata de uscat; ofițer având acest grad. 2. Rang în ierarhia unor decorații. [< fr. commandeur]. Vezi definitia »
TINERIÓR, -OÁRĂ, tineriori, -oare, s. m. și f. (Rar) Diminutiv al lui tânăr. [Pr.: -rior] Vezi definitia »
ALEGĂTÓR, -OÁRE, alegători, -oare, s. m. și f. Persoană care are drept de vot, care votează. – Alege + suf. -ător. Vezi definitia »
PURJÓR s.n. (Tehn.) Dispozitiv folosit pentru operația de purjare. [Cf. fr. purgeur]. Vezi definitia »