Definita cuvantului îndoitură
ÎNDOITÚRĂ, îndoituri, s. f. Partea, locul unde un obiect a fost sau este îndoit. ♦ (Rar) Cotitură. ♦ (Rar) Adâncitură, cută a unui teren. [Pr.: -do-i-] – Îndoi + suf. -tură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu îndoitură
COLÍNĂ1 s.f. (Geol.) Formă de relief mai mică decât dealul. [< fr. colline]. Vezi definitia »
TRIGLICERÍDĂ s. f. triester al glicerinei, cu acizi grași. (< fr. triglyceride) Vezi definitia »
RĂFUIÁLĂ, răfuieli, s. f. Faptul de a se răfui. [Pr.: -fu-ia-] – Răfui + suf. -eală. Vezi definitia »
GUANIDÍNĂ s.f. Substanță organică solidă, care se găsește în natură în aminoacizi. [Pron. gua-. / < fr. guanidine]. Vezi definitia »
CIOCOÁICĂ, ciocoaice, s. f. Termen de dispreț pentru o femeie parvenită (de la sate); soție de ciocoi1; p. ext. boieroaică. – Ciocoi1 + suf. -oaică. Vezi definitia »