Definita cuvantului îndrumare
ÎNDRUMÁRE, îndrumări, s. f. Acțiunea de a (se) îndruma; îndreptare, dirijare; călăuzire. ♦ Indicație, directivă, sfat. – V. îndruma.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu îndrumare
REALÉGERE s.f. Acțiunea de a realege și rezultatul ei. [< realege]. Vezi definitia »
vanisáre s. f., g.-d. art. vanisắrii; pl. vanisắri Vezi definitia »
EMASCULÁRE s.f. Acțiunea de a (se) emascula; emasculație; evirație. [< emascula]. Vezi definitia »
DECORTICÁRE s.f. Acțiunea de a decortica și rezultatul ei; decorticație. [< decortica]. Vezi definitia »
emancipare nationala Vezi definitia »