nicoreáță, nicoréțe, s.f. (reg.) 1. soi de ciupercă de culoare alburie sau brună-gălbuie, care crește pe ramurile și trunchiul copacilor. 2. numele unei ciuperci otrăvitoare. Vezi definitia »

FRONTOGENÉZĂ s. f. totalitatea fenomenelor care însoțesc formarea unui front (5). (< fr. frontogenèse) Vezi definitia »

GIPSOTÉCĂ, gipsoteci, s. f. V. ghipsotecă. Vezi definitia »

TRICHÍNĂ, trichine, s. f. Vierme parazit care trăiește în intestinul șobolanilor, porcilor, urșilor etc. sau închistat în mușchii acestor animale, putând trece și la om, prin consumarea cărnii de porc infestate (Trichinella spiralis). – Din fr. trichine. Vezi definitia »

DERÍVĂ s. f. 1. unghi format de axul longitudinal al unei (aero)nave cu drumul de urmat sub acțiunea curenților. ♦ a merge (sau a fi) în ~ = a naviga în voia vântului, a valurilor și curenților. ◊ deplasare a ghețurilor de la poli. ♦ a fi în ~ = (fig.) a fi fără voință, fără energia necesară unei acțiuni. 2. unghi format, la tragerile indirecte cu tunul, de planul de tragere cu planul de ochire. 3. (tehn.) abatere într-un singur sens a valorii unei mărimi față de valoarea inițială. 4. partea verticală fixă a ampenajului unui avion sau planor. (< fr. dérive) Vezi definitia »