comérț (comérțuri), s. m. – Schimb de produse prin cumpărare și vînzare. – Var. (înv.) comerciu. Lat. commercium, în parte prin it. commerzio sau cu pronunțarea germ. (sec. XVIII). – Der. comercia (var. comersa), vb. (a face comerț); comercial, adj., din fr. commercial; comercializa, vb. (a pune în vînzare), din fr. commercialiser; comerciant, s. m., din fr. comerçant. Vezi definitia »

pistruiéț, -iáță, adj. (reg.; despre animale) pestriț. Vezi definitia »

zbranț, zbránțuri, s.n. (reg.) ventuză. Vezi definitia »

RÂNDULÉȚ, rândulețe, s. n. Diminutiv al lui rând. – Rând + suf. -uleț. Vezi definitia »

struț (struțuri), s. n. – (Trans.) Buchet. Germ. Strauss (Candrea). – Der. înstruța, vb. (a orna cu flori, a împodobi). Vezi definitia »