ROTUNJÍT, -Ă, rotunjiți, -te, adj. 1. (Adesea adverbial) Cu o formă rotundă, cu un contur curb. ◊ Consoană rotunjită = consoană la rostirea căreia se adaugă o articulație suplimentară de rotunjire a buzelor. Vocală rotunjită = vocală pronunțată cu participarea activă a buzelor, care se apropie formând o deschizătură circulară. 3. Mărit, sporit, întregit. [Var.: (reg.) rătunzít, -ă, rotunzít, -ă adj.] – V. rotunji. Vezi definitia »

lit. „cel care se lasă iubit” (< elină, v. Platon, Banchetul), respectiv adolescentul care acceptă o relație amoroasă cu un adult(v. „erast”); sursa: Zoe Petre, Practica nemuririi, 2004, 130. Vezi definitia »

DOSPÍT, -Ă, dospiți, -te, adj. (Despre aluat) Care a crescut, s-a afânat sub acțiunea unui ferment sau a unei substanțe chimice introduse intenționat. ♦ (Despre alimente și despre unele materii organice) Fermentat. – V. dospi. Vezi definitia »

BISCUÍT s.m. 1. Produs alimentar obținut prin coacerea unui aluat preparat din făină, ouă și zahăr. 2. Faianță fără glazură, arsă la o temperatură înaltă; (p. ext.) statuetă sau mic grup de faianță fină ori porțelan fără glazură. [< fr. biscuit]. Vezi definitia »

PROTESTARISÍT adj. v. protestarisi. [DAR] Vezi definitia »