Definita cuvantului înrădăcinare
ÎNRĂDĂCINÁRE s. f. Acțiunea de a se înrădăcina. – V. înrădăcina.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu înrădăcinare
CONTRÁGERE s.f. Acțiunea de a se contrage și rezultatul ei; contracție. [< contrage]. Vezi definitia »
BALASTÁRE, balastări, s. f. Acțiunea de a balasta. Vezi definitia »
PERSIFLÁRE s.f. Acțiunea de a persifla și rezultatul ei; luare în râs, bătaie de joc; persiflaj. [< persifla]. Vezi definitia »
FESTONÁRE, festonări, s. f. Acțiunea de a festona și rezultatul ei. – V. festona. Vezi definitia »
SUPRAPÚNERE, suprapuneri, s. f. Acțiunea de a (se) suprapune și rezultatul ei. – V. suprapune. Vezi definitia »