Definita cuvantului înstrăinare
ÎNSTRĂINÁRE s. f. Acțiunea de a (se) înstrăina și rezultatul ei. [Pr.: -stră-i-. Var.: înstreináre s. f.] – V. înstrăina.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu înstrăinare
ARESTĂLUÍRE, arestăluiri, s. f. v. ARESTĂLUI. – [Sinonime] Vezi definitia »
ANTECALCULÁRE, antecalculări, s. f. Acțiunea de a antecalcula.V. antecalcula. Vezi definitia »
DEZGROPÁRE, dezgropări, s. f. Acțiunea de a dezgropa; dezgropat. – V. dezgropa. Vezi definitia »
ISOMERIZÁRE s.f. v. izomerizare. Vezi definitia »
SPRE prep. 1. (Cu sens local) În direcția..., înspre, către, la. Pornesc spre școală. ♦ (În numeralele de la 11 la 19, formate prin compunere) Adăugat la..., peste. Unsprezece. 2. (Cu sens temporal) În apropierea..., aproape de..., cam la vremea..., pe la... Spre iarnă. ♦ Către ziua de...; dintre ziua de...; și ziua de... Luni spre marți. ♦ (Arată o acțiune ulterioară celei exprimate de verbul precedent, având valoare copulativă) După aceea, și apoi. 3. (Introduce un complement circumstanțial de scop) În vederea..., pentru a..., ca să... Se duce spre a cerceta personal.Expr. Spre pildă = de pildă, de exemplu. 4. (Introduce un complement circumstanțial de mod) (În așa fel) încât (să producă, să cauzeze cuiva ceva). I-a dăruit o carte spre marea lui bucurie. 5. (Înv. și reg.; introduce un complement indirect) Echivalând cu..., drept, ca. Spre răsplată, cer două lucruri.Lat. super. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z