Definita cuvantului întăritor
ÎNTĂRITÓR, -OÁRE, întăritori, -oare, adj. (Despre medicamente) Care dă puteri, care fortifică organismul; tonic, fortifiant. ◊ (Substantivat, n.) Medicul i-a dat un întăritor. – Întări + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu întăritor
NELINIȘTITÓR, -OÁRE, neliniștitori, -oare, adj. Care neliniștește, îngrijorează; îngrijorător. – Ne- + liniștitor. Vezi definitia »
ANDROFÓR s. n. peduncul din alungirea ultimului internod al pedunculului floral, pe care sunt prinse staminele. (< fr. androphore) Vezi definitia »
EVACUATÓR, -OÁRE I. adj. care permite evacuarea. II. s. n. deversor pentru evacuarea debitelor excedentare de apă, a aluviunilor etc. (< fr. évacuateur) Vezi definitia »
deschizător, deschizătoare s. n. (intl.) șperaclu. Vezi definitia »
ZĂTÓR, zătoáre, s. n. (Banat, Olt.) Ugerul plin al scroafei. (scr. zatore) Vezi definitia »