Definita cuvantului întâietate
ÎNTÂIETÁTE s. f. Însușirea de a fi primul; prioritate. ◊ Expr. A avea (sau a da etc.) întâietate = a avea (sau a da etc.) primul loc, prioritate. [Pr.: -tâ-ie-] – Întâi + suf. -ătate.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu întâietate
horlíște s.f. (reg.) loc steril. Vezi definitia »
VICEPREȘEDÍNTE s.m. Locțiitor de președinte, cel care ține oficial locul președintelui când acesta lipsește. [După fr. vice-président]. Vezi definitia »
denumite si „spinări de berbeci”: proeminen e formate din roci mai dure situate frecvent pe pragurile glaciare ce-au suferit o rotunjire determinată de masa de ghea ă care le acoperă,au profil convex si sunt grupate. Vezi definitia »
RUDIMENTARITÁTE s. f. Însușirea a ceea ce este rudimentar. ♦ Lipsă de finețe (1). – Rudimentar + suf. -itate. Vezi definitia »
RECHIZÍTE s.f.pl. Materiale pentru scris necesare unui școlar, într-un birou etc. [< germ. Requisiten]. Vezi definitia »