ASIGURÁRE s.f. Acțiunea de a (se) asigura și rezultatul ei; garantare, încredințare. ♦ Obligație legală decurgând dintr-un contract prin care asiguratul se obligă ca, în schimbul unei prime, să despăgubească pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le-ar suferi datorită unor întâmplări independente de voința lui. [Pl. -rări. / < asigura]. Vezi definitia »

EXTERMINÁRE, exterminări, s. f. Acțiunea de a extermina și rezultatul ei; stârpire, masacrare; exterminațiune. – V. extermina. Vezi definitia »

ADMÍTERE, admiteri, s. f. Acțiunea de a admite. ◊ Examen de admitere = examen de acceptare a unui candidat într-o instituție de învățământ. – V. admite. Vezi definitia »

ZÁRE, zări, s. f. 1. Partea cerului sau a pământului pe care o mărginește linia orizontului; orizont. ◊ Loc. adv. În zare sau (rar) În zări = la orizont; p. ext. departe. Din zări = din depărtări. ♦ (La pl.) Văzduh. 2. Lumină care se împrăștie în jurul unei surse luminoase; rază. ♦ Expr. A se uita (sau a privi) în zare la ceva = a privi un obiect (transparent) așezându-l în dreptul unei surse de lumină pentru a-l vedea mai bine. (O) zare de... = o cantitate mică de...** Zori de ziuă, zorii zilei, 3. Culme, creastă, coamă, vârf. – Din sl. zarja. Vezi definitia »

vânătoáre s. f., g.-d. art. vânătórii; pl. vânătóri Vezi definitia »