PONTILÁRE s.f. (Mar.) Întărire a compartimentelor unei nave cu ajutorul unor pontile în cazul formării unor găuri de apă. [< pontil]. Vezi definitia »

AUTOÎNSĂMÂNȚÁRE s.f. Însămânțare naturală a plantelor prin scuturarea semințelor. [< auto¹- + însămânțare]. Vezi definitia »

DEGAJÁRE s.f. 1. Acțiunea de a degaja și rezultatul ei; răspândire, exalare; eliberare de o sarcină, de un obstacol. ♦ Îndepărtare a unei porțiuni de material de pe o piesă, de pe un teren etc. 2. (Concr.) Canelură circulară realizată prin așchiere la exteriorul sau interiorul unei piese cilindrice. [< degaja}. Vezi definitia »

a merge la reciclare expr. ( intl.) a executa o nouă pedeapsă. Vezi definitia »

AFONIZÁRE s. f. (Lingv.) Asurzire (a unui sunet). – Din afon. Vezi definitia »