BANCHÉR, bancheri, s. m. 1. (În orânduirea capitalistă) Posesor de capital bănesc, care pune la dispoziția altor capitaliști acest capital, în schimbul unei dobânzi; proprietar sau mare acționar al unei bănci. 2. (La unele jocuri de cărți) Persoană care conduce jocul și care ține în rezervă o sumă de bani, pentru a plăti, în caz de pierdere, sumele riscate de ceilalți jucători. – Fr. banquer. Vezi definitia »

țifler, țifleri s. m. (țig.) polițist. Vezi definitia »

DURAMÁTER subst. (Anat.) Membrana externă a meningelui. – Din lat. dura mater. Vezi definitia »

MONOMÉR, monomeri, s. m. Substanță chimică simplă, de obicei organică, cu greutate moleculară mică și cu caracter instabil, care intră în constituția unui polimer. – Din fr. monomère. Vezi definitia »

japciér, japciéri, s.m. (reg.) cojocar cârpaci. Vezi definitia »