MARÍNĂ s. f. 1. flotă navală a unui stat și personalul aferent. 2. știința și tehnica navigației pe mări. (< fr. marine, it. marina) Vezi definitia »

leáfă (léfi), s. f. – 1. Soldă, remunerație a soldaților plătiți. – 2. Salariu. – Var. (înv.) lefea, (pl.) lefuri. Tc. ülefe, ölefe (Șeineanu, II, 233; Cihac, II, 539; Berneker 683), cf. ngr. λουψές, bg. lefe, alb. ljufé, sb., rut. lefa, pol. lafa. Sec. VII. – Der. lefegiu, s. m. (înv., mercenar, soldat de origine străină; salariat), din tc. lefeci; lefar, s. m. (Bucov., funcționar, subaltern); lefaș, s. m. (salariat). Vezi definitia »

BÂRFEÁLĂ, bârfeli, s. f. Faptul de a (se) bârfi; vorbe calomnioase, defăimătoare. Vezi definitia »

AMPLIDÍNĂ s. f. mașină electrică amplificatoare de curent continuu, cu flux magnetic transversal. (< fr. amplidyne) Vezi definitia »

TĂTÚCĂ s. m. (Pop.) Tătic. – Tată + suf. -ucă. Vezi definitia »