Definita cuvantului întrerupător
ÎNTRERUPĂTÓR, -OÁRE, întrerupători, -oare, adj., s. n. (Aparat, dispozitiv) care servește la întreruperea sau la restabilirea unui circuit electric, hidraulic etc. [Var.: întreruptór, -oáre, adj., s. n.] – Întrerupe + suf. -ător (după fr. interrupteur).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu întrerupător
CÂRTITÓR, -OÁRE, cârtitori, -oare, adj. (Pop.) Care cârtește, care se arată mereu nemulțumit, care bombănește necontenit. – Cârti + suf. -tor. Vezi definitia »
ARTOFÓR, artofoare, s. n. Vas în care se pune artosul. – Ngr. artoforion. Vezi definitia »
FIXATÓR, -OÁRE adj., s.m. (Substanță) care face inalterabilă la lumină o imagine fotografică. // s.m. 1. (Text.) Substanță folosită la fixarea coloranților pe fibră. ♦ Agent fizic sau substanță chimică care produce coagularea protoplasmei vii. 2. Piesă folosită la lucrări de asamblare. 3. Dispozitiv mecanic pentru manevrarea și înzăvorârea acelor macazului. [Cf. fr. fixateur]. Vezi definitia »
NEAJUTĂTÓR, -OÁRE, neajutători, -oare, adj. Care nu ajută. [Pr.: ne-a-] – Ne- + ajutător. Vezi definitia »
BALOSPÓR s. m. Ascospor expulzat din ască printr-un mecanism balistic propriu. (< fr. ballospore) Vezi definitia »