ACCÉPT, accepte, s. n. Consimțământ scris de pe o poliță, prin care o persoană, desemnată de emitentul poliței, se obligă să achite beneficiarului, la scadență, suma de bani din poliță. – Din germ. Akzept, lat. acceptus. Vezi definitia »

PRECÉPT, precepte, s. n. Formulă, principiu, învățătură care stă la baza unei doctrine (mai ales morale); normă, regulă de conduită. ♦ Recomandare, sfat, povață. Precepte de igienă. [Pl. și: precepturi] – Din fr. précepte, lat. praeceptum. Vezi definitia »

Drept real viager care ingaduie titularului de a se folosi de un lucru apartinand altei persoane si de a-i culege fructele, fara a-i altera substanta sau sa-i schimbe destinatia. Vezi definitia »

INÉPT, -Ă adj. (Rar) Prost, tâmpit; stupid. [Cf. fr. inepte, lat. ineptus]. Vezi definitia »

ZAPT, zápturi, s. n. 1. Administrație. 2. Confiscare, executare forțată. (din tc. zabt, cf. ngr., alb. zapti) Vezi definitia »