coșteșéț adv. (reg.) așa cum se poartă arcul; arciș, arcește. Vezi definitia »

MĂLĂÚȚ, mălăuțe, s. n. (Reg.) Mălăiaș. – Din mălai + suf. -uț. Vezi definitia »

MIHÁLȚ, mihalți, s. m. Pește răpitor de râu, în formă de fus, acoperit cu solzi mărunți de culoare brună-verzuie și având în vârful mandibulei un mic fir alungit; mântuș (Lota lota). – Et. nec. Vezi definitia »

GLANȚ s. n. bustul pieilor ginisate (date cu lac); pielea însăși. (< germ. Glanz) Vezi definitia »

marț s. m. – La anumite jocuri, a lăsa pe cineva „falit”. – Var. (înv.) marți. It. marcio, marzo, prin intermediul tc. mars (T. Papahagi, GS, VII, 296; cf. Tiktin). Vezi definitia »