NEGUSTORÍME s. f. Mulțime de negustori; tagma, breasla negustorilor. – Negustor + suf. -ime. Vezi definitia »

CENTROSPÉRME s. f. pl. grup mare de plante cu ovar superior, cu semințele localizate pe o formație din centrul fructului. (< fr. centrospermes) Vezi definitia »

OȚĂRÍME s. f. (Înv.) Supărare mare; amărăciune. – Oțărî + suf. -ime. Vezi definitia »

scréme (-m, -mút), vb. refl. – 1. A împinge (se zice despre eforturile făcute pentru a elimina excrementele sau pentru a naște). – 2. A se extenua, a asuda, a căra. – Mr. mi sprem, sprimeare. Lat. exprimĕre (Densusianu, Rom., XXXIII, 285; Pușcariu, ZRPh., XXVII, 728; Pușcariu 1563; REW 3057), cf. it. spremere, prov., cat. espremer, fr. épreindre. Fonetismul rom. s-a vrut să se explice printr-o contaminare, puțin probabilă, cu excrementum, sau mai probabil printr-o disimilare (Tiktin). Explicația cu ajutorul v. germ. krimman (Giuglea, Dacor., II, 402) este neverosimilă. – Der. scremet (var. scremăt), s. n. (efort, încordare). Vezi definitia »

pronume , pers I, nr sg Vezi definitia »