a stâlci în bătaie expr. a bate tare de tot. Vezi definitia »

PEGOMANȚÍE s. f. pretinsă artă de a ghici viitorul prin observarea apelor din fântâni. (< fr. pégomancie) Vezi definitia »

HISTOFIZIOLOGÍE s. f. disciplină care studiază funcțiile celulei și ale țesuturilor organice. (< fr. histophysiologie) Vezi definitia »

MASTICÁȚIE s.f. Mestecarea alimentelor în gură; masticare. [Gen. -iei, var. masticațiune s.f. / < fr. mastication, cf. lat. masticare – a mesteca]. Vezi definitia »

PROSTÍE, prostii, s. f. 1. Starea celui lipsit de inteligență sau de învățătură, starea omului prost; (concr.) faptă, comportare, vorbă care denotă o astfel de stare. 2. Vorbă, faptă sau lucru lipsite de seriozitate, de importanță; fleac; absurditate, inepție. – Prost + suf. -ie. Vezi definitia »