NUMEROTÁȚIE s. f. numerotare. (< fr. numérotation) Vezi definitia »

SPÓNGIE s.f. Animal din încrengătura spongierilor, cu corpul alcătuit dintr-o rețea compactă de fire elastice, care trăiește în tufe dese, fixate de stâncile submarine; burete. [Gen. -iei. / < lat. spongia]. Vezi definitia »

OPOZÍȚIE s. f. I. 1. raport dintre două lucruri sau situații opuse, contrare; contrast. ◊ raport de excludere între două noțiuni sau judecăți. ◊ diferență cu valoare funcțională între două unități lingvistice. 2. împotrivire, opunere. 3. poziție a unui astru când Pământul se află între el și Soare; (p. ext.) poziție a două corpuri cerești diametral opuse pe bolta cerească. II. grup politic potrivnic partidului care se află la putere; (p. ext.) politica practicată de acest grup. (< fr. opposition, lat. oppositio, germ. Opposition) Vezi definitia »

oglașénie s.f. (înv.) cateheză, învățământ religios prin întrebări și răspunsuri. Vezi definitia »

CRANIOTOMÍE s. f. 1. decapitare, în embriotomie, pentru extragerea fătului, în caz de distocie gravă; cefalotomie. 2. deschidere chirurgicală a craniului pentru a putea ajunge la o tumoare cerebrală. (< fr. crâniotomie) Vezi definitia »