Definita cuvantului înverșunare
ÎNVERȘUNÁRE, înverșunări, s. f. Acțiunea de a (se) înverșuna și rezultatul ei; îndârjire. – V. înverșuna.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu înverșunare
AUTOAPRÍNDERE s.f. Aprindere produsă fără intervenția unei surse exterioare de căldură. [< auto1- + aprindere]. Vezi definitia »
ALERGĂTOÁRE, alergători, s. f. 1. Dispozitiv pe care se pun mosoare cu fire pentru a se face urzeala. 2. (Înv.) Parc vast, împrejmuit, în care erau ținute anumite animale și în care se organizau vânători. – Din alerga + suf. -(ă)toare. Vezi definitia »
ÎNCHISOÁRE, închisori, s. f. 1. Clădire, loc în care sunt închiși cei condamnați la pedepse privative de libertate sau cei deținuți preventiv; temniță, pușcărie. penitenciar, arest, prinsoare. ♦ (Rar) Loc închis sau îngrădit (unde se țin vitele). 2. Faptul de a sta închis; ședere în temniță. – Închis2 + suf. -oare. Vezi definitia »
IMPUDOÁRE s. f. Lipsă de pudoare, de rușine; atitudine, faptă, vorbă lipsită de rușine; nerușinare, impudicitate. – Din fr. impudeur. Vezi definitia »
PICURÁRE, picurări, s. f. Acțiunea de a picura.V. picura. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z