Definita cuvantului învioșare
ÎNVIOȘÁRE, învioșări, s. f. (Reg.) Acțiunea de a (se) învioșa; înviorare. [Pr.: -vi-o-] – V. învioșa.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu învioșare
AGHESMUÍRE, aghesmuiri, s. f. Acțiunea de a (se) aghesmui. [Pr.: -mu-i-] – V. aghesmui. Vezi definitia »
RĂSUNÁRE, răsunări, s. f. (Rar) Acțiunea de a răsuna și rezultatul ei; sunet; zgomot. – V. răsuna. Vezi definitia »
EXULTÁRE s.f. Acțiunea de a exulta și rezultatul ei; exultație. [< exulta]. Vezi definitia »
spăimáre s.f. (înv. și reg.) înspăimântare. Vezi definitia »
DENOMINÁRE s.f. v. denominalizare. Vezi definitia »