Definita cuvantului învioșare
ÎNVIOȘÁRE, învioșări, s. f. (Reg.) Acțiunea de a (se) învioșa; înviorare. [Pr.: -vi-o-] – V. învioșa.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu învioșare
PURCÉDERE, purcederi, s. f. (Pop.) Acțiunea de a purcede și rezultatul ei; plecare, pornire (la drum). – V. purcede. Vezi definitia »
CENTRÁRE s.f. Acțiunea de a centra și rezultatul ei; centraj. [< centra]. Vezi definitia »
DEZINDIVIDUALIZÁRE, dezindividualizări, s. f. (Rar) Acțiunea de a dezindividualiza. [Pr.: -du-a-] – V. dezindividualiza. Vezi definitia »
GHIONTÍRE, ghiontiri, s. f. Acțiunea de a (se) ghionti și rezultatul ei. – V. ghionti. Vezi definitia »
TRANSMUTÁRE, transmutări, s. f. Acțiunea de a transmuta. – V. transmuta. Vezi definitia »