Definita cuvantului alibi
ALIBÍ, alibiuri, s. n. 1. Dovadă de nevinovăție rezultată din constatarea că, la data săvârșirii infracțiunii, cel învinuit se afla în altă parte decât la locul săvârșirii ei. 2. Mijloc de apărare care aduce în sprijin un alibi (1). 3. Fig. Pretext, scuză, justificare. ◊ Expr. A (nu) avea (nici) un alibi = a (nu) deține (nici) o probă, a (nu) avea (nici) o motivare. – Din fr. alibi.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu alibi
SORBÍ, sorb, vb. IV. Tranz. 1. A bea ceva trăgând în gură puțin câte puțin, cu buzele țuguiate (și cu zgomot). ♦ A bea repede și cu lăcomie, dintr-o singură înghițitură (golind vasul). ◊ Expr. A sorbi (pe cineva) într-o lingură (sau într-un pahar) de apă, se spune: a) când cineva se uită cu mare dragoste la altcineva; b) când cineva își manifestă antipatia față de altcineva. A sorbi cuvintele (sau vorbele, scrisul etc.) cuiva = a asculta sau a citi cu mare atenție și interes pe cineva. 2. A înghiți. ♦ Fig. A preocupa, a captiva. 3. A trage în piept (cu nesaț), a inspira adânc (aer, vânt, miresme). – Lat. *sorbire (= sorbere). Vezi definitia »
lumbi s.m. pl. (reg.) șale. Vezi definitia »
zorobí (-bésc, -ít), vb. – (Maram.) A cîștiga, a dobîndi. Rut. zarobyty (Candrea). – Der. zoroboc, s. n. (cîștig; economie), din rut. zarobok. Vezi definitia »
tăhobí, tăhobésc, vb. IV (reg.) a slăbi, a se moleși; a fi foarte flămând. Vezi definitia »
TURBI- v. turbo-. Vezi definitia »