podoábă (podoábe), s. f. – Ornament, bijuterie. Sl. podoaba (Miklosich, Slaw. Elem., 37; Cihac, II, 271; Conev 85). – Der. (îm)podobi, vb. (a orna, a găti; a se asemăna), din sl. podobiti; podobie, s. f. (înv., comparație; cîntare liturgică servind drept model), din sl. podobije; podobnic, adj. (înv., asemănător, comparabil); despodobi, vb. (a scoate podoabele, a se dezbrăca); preapodobie, s. f. (sanctitate), din sl. prĕpodobije, înv.; preapodobin (var. preapodobnic, preapodobit), adj. (înv., sfînt), din sl. prĕpodobinŭ; spobodi, vb. (a face demn, meritoriu), din sl. sŭpodobiti. Vezi definitia »

PANARTERÍTĂ s. f. inflamație a tuturor tunicilor arteriale. (< engl. panarteritis) Vezi definitia »

VERGELÚȚĂ, vergeluțe, s. f. Vergelușă. – Vergea + suf. -eluță. Vezi definitia »

méșniță (méșnițe), s. f. – Grîu fiert, specialitate culinară de lapte cu orez sau cu mei. – Var. mleșniță. Sl. (bg.) mlĕčnica „vas, oală de lapte”, mlĕčnikŭ „farfurie cu lapte” (Scriban). În Mold. Vezi definitia »

GLACIOTECTÓNICĂ s.f. Glaciodislocație. [Pron. -ci-o-, gen. -cii. / cf. fr. glaciotectonique]. Vezi definitia »