BACTÉRIE (‹ fr. {i}; {s} gr. bakteria „baston”) s. f. (MICROBIOL.) Nume generic dat microorganismelor unicelulare, sporulate sau nu, cu structură foarte simplă; conțin un nucleu difuz, iar înmulțirea se face prin diviziune directă. B. sînt împărțite în familii pe baza morfologiei (coci, bacili, vibrioni), a afinităților față de coloranții de anilină (bacili acido-rezistenți, germeni gram-pozitivi sau negativi etc.) și a proprietăților biologice: rezistența la temperaturi ridicate (b. termofile), tipul de nutriție (b. autotrofe sau heterotrofe), de respirație (b. aerobe sau anaerobe), patogenitatea pentru om și animale. Prin ritmul rapid de multiplicare și prin acțiunea enzimelor proprii, b. au un rol esențial în circulația carbonului și azotului în natură (b. nitrificante, b. celulolitice, b. de putrefacție), asigurînd echilibrul biochimic necesar existenței lumii vii. B. sînt folosite pe scară largă în industria farmaceutică (în prepararea antibioticelor, vitaminelor), industria alimentară (în prepararea derivatelor de lapte, produselor alcoolice) etc. Vezi definitia »

TERMONASTÍE s.f. (Bot.) Mișcare de închidere sau deschidere la unele flori, provocată de variații ale temperaturii. [Gen. -iei. / cf. fr. thermonastie]. Vezi definitia »

PERSECÚȚIE s.f. Urmărire a cuiva pentru a-i face un rău pe nedrept; prigoană, persecutare. ◊ Mania persecuției = idee fixă a cuiva că este persecutat de toată lumea. [Var. persecuțiune s.f. / cf. fr. persécution, lat. persecutio]. Vezi definitia »

FEDERÁȚIE s.f. 1. Uniune de state autonome (păstrându-și în anumite limite independența) într-un stat unitar, condus de un guvern central. 2. Uniune de organizații constituită în vederea realizării unui scop comun. [Gen. -iei, var. federațiune s.f. / cf. fr. fédération, lat. foederatio]. Vezi definitia »

DISMNEZÍE, dismnezii, s. f. (Med.) Slăbire a memoriei. – Din fr. dysmnésie. Vezi definitia »