LEUȚ², leuți, s. m. Leușor². – Leu² + suf. -uț. Vezi definitia »

tăbuiéț² adj. m. (reg. și fam.) scurt și gros (ca un tăbuieț). Vezi definitia »

FLECUȘTÉȚ, flecuștețe, s. n. Diminutiv al lui fleac¹; fleculeț. – Din fleac¹. Vezi definitia »

MĂIESTRÉȚ, -EÁȚĂ, măiestreți, -e, adj. (Înv.) 1. (Despre oameni) Care face un lucru cu măiestrie (1); talentat. 2. (Despre lucruri) Care este făcut cu măiestrie (1). [Pr.: mă-ies-] – Măiestru + suf. -eț. Vezi definitia »

popéț, popéți, s.m. (reg.) 1. numele a două specii mici; molan și zvărlugă. 2. nume dat mai multor insecte din familia lăcustelor, care scot un țârâit asemănător cu fâșâitul coasei. Vezi definitia »