EXPLÓZIE s. f. 1. reacție fizico-chimică foarte rapidă, violentă, însoțită de degajare mare de energie, provocată de descompunerea unei substanțe explozive; detonație (2). ♦ ~ vulcanică = ieșire bruscă a lavei, a bombelor vulcanice și gazelor unui vulcan. 2. (impr.) ardere a amestecului de carburant și de aer din cilindrul unui motor cu ardere internă. 3. trecere bruscă a unui fenomen de la vechea lui calitate la una nouă, prin distrugerea calității vechi. 4. (fig.) izbucnire violentă a unui fenomen, a unui sentiment etc. ◊ creștere (bruscă) a unei populații, a cantității de informație etc. 5. a doua fază a articulării unei consoane oclusive, deschiderea bruscă a organului fonator și ieșirea aerului oprit de organe în actul imploziei. 6. (jaz) punctare foarte puternică executată la baterie. (< fr. explosion, lat. explosio) Vezi definitia »

GEOFAGÍE s. f. practică patologică de a ingera pământ sau nisip. (< fr. géophagie) Vezi definitia »

DESICÁȚIE s. f. desicare. (< fr. dessiccation, lat. desiccatio) Vezi definitia »

CARDIECTAZÍE s. f. Dilatare a compartimentelor inimii. [Pr.: -di-ec-] – Din fr. cardiectasie. Vezi definitia »

JIGÓDIE, jigodii, s. f. Boală infecțioasă, de natură virotică, a câinilor tineri, care se manifestă prin tulburări generale, atrofia mușchilor etc. (și se termină cu moartea animalului). ◊ Câine jigărit; potaie, javră, jigăraie. ◊ P. ext. Animal, lighioană, jiganie. – Cf. magh. zsigora. Vezi definitia »