Definita cuvantului jude
JÚDE, juzi, s. m. 1. (În vechea organizare a țărilor românești) Demnitar cu atribuții judecătorești și administrative; stăpân de rumâni. ♦ Principe, cneaz. 2. (În vechea organizare a Țării Românești) Țăran devenit liber după răscumpararea din rumânie. 3. Cârmuitor și judecător al mai multor sălașe de țigani. 4. (Înv.) Judecător (1). 5. (Reg.; ieșit din uz) Primar. [Var.: (2) júdec, pl. judeci, s. m.] – Lat. judex, -icis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu jude
a roade (cuiva) pragul expr. a vizita (pe cineva) prea des / prea stăruitor. Vezi definitia »
MAGNA CUM LAUDE subst. (Livr.) Apreciere superlativă acordată la trecerea unui examen (de obicei de absolvire) în învățământul universitar. [Pr.: mágna cum láude] – Expr. lat. Vezi definitia »
VÉDE s. f. pl. denumire dată unor culegeri de texte religioase și poetice, scrise în sanscrita veche, reprezentând primele documente literare ale Indiei. (< fr. Veda) Vezi definitia »
AZÍDE (‹ fr. {i}) s. f. pl. 1. Săruri instabile ale acidului azothidric. 2. Combinații organice cu formula generală RN3 sau RCON3, instabile, care se descompun prin încălzire, uneori cu explozie. Vezi definitia »
ALCÁDE s.m. (Liv.) Magistrat municipal în Spania. [Pl. -cazi, var. alcalde s.m. / < sp. alcalde, cf. ar. al-kadi – judecător]. Vezi definitia »