trântor, trântori s. m. 1. (prst., înv.) medic angajat să îngrijească în mod constant personalul unui bordel. 2. membru al unui echipaj al poliției rutiere, dotat cu un radar, care aplică amenzi pentru depășirea vitezei legale. Vezi definitia »

a pune carul înaintea boilor expr. a lucra haotic / dezorganizat; a efectua o serie de acțiuni într-o ordine improprie / nefirească. Vezi definitia »

RETRACTÓR adj., s. m. f. (mușchi) care are rolul de a trage un membru sau o parte a corpului spre înapoi. (< fr. rétracteur) Vezi definitia »

CONTIȘÓR, contișoare, s. n. (Fam.; rar) Socoteală mică, neînsemnată; sumă mică de plată. – Cont + suf. -ișor. Vezi definitia »

COVÓR, covoare, s. n. Țesătură groasă de lână, de bumbac etc. (cu figuri și desene de diferite culori), folosită pentru împodobirea încăperilor. – Din rus. kovior, ucr. kover. Vezi definitia »