TÚRBĂ s. f. 1. cărbune ușor, cafeniu-închis, în locuri mlăștinoase, prin carbonizarea parțială a plantelor. 2. depozit organic din resturi vegetale incomplet descompuse. (< fr. tourbe) Vezi definitia »

LINGUÍSTICĂ s.f. v. lingvistică. Vezi definitia »

CARIÉRĂ² s. f. 1. profesiune, ocupație. ◊ poziție în ierarhia socială și profesională, în societate; situație bună. ◊ (fig.) drum, cale (a unei idei, literaturi etc.) 2. mare manej de echitație în teren descoperit. (< fr. carrière) Vezi definitia »

LESTOBIÓZĂ s. f. formă de comensualism în care o specie se adăpostește în cuibul altei specii. (< fr. lestobiose) Vezi definitia »

povelíșcă, povelíști, s.f. (reg.) vas în care curge mustul, cînd se storc strugurii. Vezi definitia »